Giuseppe Pitrè 

Alcuni dei racconti
                           


      


Alcuni dei Racconti della collezione di "Fiabe Novelle e Racconti popolari siciliani", che al contrario di come si pensava non sono rivolti a un pubblico di piccoli, ma anche  a quello adulto.


La Mammana di la Principissa-fata

Cc'era 'na vota 'na mammana, ed era maritata.
'Na jurnata era 'nta la cucina chi facia lu manciari e si vitti affacciari 'na manu e senti diri:
"Amminni a mia!"
Idda ha pigghiatu un piattinu, e cci l'ha jincutu di chiddu chi cucia.
La manu ritorna e cci duna lu piattinu chinu di munita d'oru.
Lu 'nnumani a ura chi idda facia lu manciari 'n'autra vota la manu: "Amminni a mia!"
Idda cci detti n'autru piattu cchiù granni, e la stissa manu cci lu ritorna chinu di munita d'oru.
'Nsumma pi lu cursu di novi misi sta manu fici sempri la stissa cosa, e la mammana a 'ngrussari sempri lu piattu sina chi s'arriduciu a un bello spillongu.

Arrivannu a li novi misi menu jorna, di notti cci jeru a tuppuliari la porta a la mammana, ca la vuliani pi jiri a téniri.
Idda si vestì, scinni e trova 'nta la 'ntrata du' giaànti; cci abbennanu l'occhi, si la carricani supra la spadda, e santi pedi ajutatimi.
Idda 'un vitti cu' erano e unni la cunnucevano.
Juncennu 'nta 'na 'ntrata, iddi cci livàru la benna; e la ficiru acchianari.
Comu trasìu vitti 'na signura gràvita grossa: - Cummari, cci dici sta signura, vogghiu essiri tinuta di vui.-
La cummaru s'ha statu ddà, e 'un si mossi cchiù.

Jamu ca avianu passatu quinnici jorna, e lu maritu 'un vidennu a la mugghieri, cci cuminciaru a jiri li capiddi pill'aria; dicennu: "E comu! Ah! mugghieri mia, ca cci appizzasti la vita!". 
Lu poviru maritu firriau tutta la cità circannu sempri di notti e di jornu.
A li 15 jorna, dunca, sgravau la signura.
Sta signura era 'na Principessa-fata, e fici du' belli figgi masculi.
Dici: "Cummari, aviti statu quinnici jorna, e 'n'autri quinnici jorna aviti a stari pi assistìrimi." E la mammana stetti n'àutri 15 jorna.

A lu misi, dici la Principessa: "Cummari, vi nni vuliti jiri?"
"Comu cumanna vostra 'Ccillenza."
"Comu vuliti essiri pagata - ci dici la signura - a pugnè o a pizzichè?" - Dici idda 'ntra idda, la mammana: "Si cci dicu a pizzichè, haju tempu a mòriri; megghiu cci dicu a pugnè, ammenu moru cchiù prestu " - cridennu ca cci vulia dari pugna. Dici: "A pugnè".

La Principessa ha chiamatu a li du' giaànti e fa purtari un saccu granni di munita d'oru e n'àutru saccu la mità di chiddu; ha pigghiatu e cci l'ha fattu nèsciri a pugna ddi li giaànti, e cci ha fattu carricari n'autru saccu. (I due giganti riportano la mammana a casa con i due sacchi di monete d'oro).
Lu maritu di la mammana quannu 'un la vitti spuntari cchiù, la critti morta e si vistiu di niuru. Tuppulianu li giaànti, e iddu, lu maritu, si critti ch'era l'arma di sò mugghieri.
Dici: "Ti scunciuru pi parti di Diu."
"Un mi scunciurari, ca sugnu tò mugghieri. Grapi!"
Lu maritu, cchiù mortu ca vivu, va a grapi; comu la vidi dici: "Ma idda veru mè mugghieri è - e si l'abbrazza.
Ora unn'hà statu? Io ti cridia morta." 
Comu vitti però li denari, e idda cci cuntò tutti cosi, finiu lu luttu e 'un parrò cchiù di nenti.
'Unca sta mammana cu stì gran dinari lassò di fari la mammana, misi carrozza, àbbiti javanu e àbbiti vinianu; era 'na signura di li primi di Palermu.

Ddoppu deci anni passava di li Quattru Cantuneri 'n carrozza, ma na carrozza di vera gala.
Jisa l'occhi, e si senti chiamari.
"Psi psi! Acchianati!".
Era 'na signura ca la chiamava supra.
Idda scinni di la carrozza e acchiana supra, a palazzu.
La signura comu l'appi di facci e facci, cci dissi: "Cummari, mi canusciti?"
"Nonsignura."
"Comu! 'un vi rigurdati ca io sugnu dda signura chi mi vinistivu a tèniri deci anni nn'arreri, quanni io vi trattinni 'un misi cu mia, e feci sti belli picciriddi?..
Io sugnu puru chidda chi pruija la manu, e v'addumannava lu manciari.
Io era 'nta la cummitiva di li fati; e si vui nun eravu ginirusa di darimi lu manciari, la notti murìa.
E pirchì fustivu ginirusa, arricchistivu.
Ora io mi sciugghivi di la cummitiva, e sugnu ccà cu li me' figghi."
La mammana, alluccuta, taliava e binidiciu ddu mumentu chi cci avia fattu dd'attu ginirusu.
Accussì, addivintaru amici pi sempri.
Iddi arristaru filici e cuntenti,
Nui semu ccà e ni munnamu li denti.
(raccontata da Agatuzza Messia di Palermo) 

Note:
- mammana: levatrice
- amminni a mia: danne a me(di ciò che cuoci)
- spillongu: piatto largo e bislungo
- pi jiri a téniri: per andare ad assistere una partoriente
- e santi pedi ajutatimi: e scappano via
- comu vuliti essiri pagata-ci dici la signura-a pugnè o a pizzichè?: Come volete essere pagata a pugni o a  pizzicotti?
(secondo la novellatrice pugnè e pizzichè sono parole di lingua francese.
- àbbiti javanu e àbbiti vinianu: faceva un grande sfoggio di abiti nuovi

----------------------------------------

Cci appizzau lu sceccu e li carrubbi
Raccontata da Agatuzza Messia di Palermo 

Cc'era 'na vota un Capaciotu, unu di chisti cu la pagghia-luonga, e purtava un sceccu càrricu di carrubbi.
'Ncugna un malufujutu di chisti chi vannu strati strati, 'nfila la manu, e cci pigghia un pugnu di carrubbi.
Lu Capaciotu cci abbia c'un càuciu 'nta li sigreti, e lu stinnicchia 'n terra.
Currinu li genti: - Mischinu, mischinu! ...Stu viddannazzu! ca pi nenti ammazza li genti! - e cci vulia chiantari di manu a lu Capaciotu.
'Nta mentri, vennu li sbirri, unu accùcchia a lu Capaciotu, n'àutru si pigghia lu picciottu assintumatu, e n'àutru lu sceccu.
Causa, Patrucinaturi, Avvocati, cumprimentu a chistu, terzu a chiddu: lu poviru Capaciotu nni nisciu pi puru miraculu; ma 'nta tricchi e barracchi cci appizzò lu sceccu e li carrubbi. 

Note:
Cci appizzau lu sceccu e li carrubi: Vi perdette l'asino e li carrubbi
- Capaciotu, unu di chisti cu la pagghia-luonga: uno di Capaci (paese poco distante da Palermo) venditore di paglia lunga;
- 'ncugna un malufuiutu: s'accosta un furbacchiello di questi che vanno per le strade;
- cci abbia c'un càuciu 'nta li segreti: gli tira un calcio nelle parti basse;
- Stu viddannazzu! ca pi nenti ammazza li genti!: questo brutto villano che per niente uccide la gente (E' naturale nel popolino di Palermo l'ingiuria di "villano" a chi non è palermitano; ma in altri racconti raccolti nei paesi gli ingiuriati sono i palermitani o gli abitanti di altri paesi: dappertutto è la stessa storia, "l'altro" è deriso perchè ognuno proietta in lui il proprio negativo, le proprie paure, le proprie insicurezze.)
- picciottu assintumatu: ragazzo svenuto

----------------------------------------

Lu Re e li carzarati
Raccontata da Giovanni Patuano di Palermo

Un Re di Cicilia 'na vota jiu a visitari 'na càrzara di carzarati, tutti cu' cunnanati vint'anni, cu' a trent'anni, cu' a vita; si misiru tutti a ringa aspittannu a lu Re chi passava.
Quannu lu Re cci fu pi davanti, spijò a lu primu: - Tu pirchì si' cca' cunnannatu? Chi facisti?
- Io, Maistà! Io sugnu 'nnuccenti; mi pigghiaru mentri era a la mè casa.
- E tu? - dici a lu secunnu -
- Io sugnu 'nnuccenti.  Quannu mi 'ncatturaru io era curcatu.
- E tu? - dici a lu terzu.
Io sugnu 'mputatu d'aviri ammazzatu a unu; ma foru tutti calunnii, e soffru attortamenti.
'Nsumma a quantu dumammau lu Re, tutti si dettiru pi 'nnuccenti. L'urtimu cci dissi: - Maistà, io haju arrubbatu, haju ammazzatu, haju statu un sciliratu, e pi chissu mi cunnannaru 'n vita.
Comu lu Re 'ntisi accussì, vòtasi e cci dici: - E mentri è chissu, tu, gran birbantuni, nesci di 'mmenzu di galantomini, ca su' tutti 'nnuccenti, e 'un ponnu stari cu tia ca li guasti. -
- Lu pigghia e lu fa nèsciri a libbirtà, e accussì la virità fu primiata.

----------------------------------------

Cchiù si campa e cchiù si sapi
Raccontata a Salvatore Salomone-Marino da Giuseppe Polizzi di Borgetto

Na vota si cunta e s'arricunta ca cc'era un vecchiu stravècchiu, omu di 'spirienza, assittatu a lu focu.
Veni un picciutteddu; dici: - Mi lu dati un còcciu di luci, pr'addumari lu cufuni nni mia? -
- Eh figghiu(dici lu vecchiu), eu ti lu dugnu, ma 'nta chi ti lu metti, ca nun purtasti nenti? nun lu sa' ca lu focu abbrùcia?  - E vu' chi nn'ati a fari?(dici lu picciutteddu); datimillu, ca cci hè pinzari eu. -
- 'Nca pigghiatillu. - fa lu vecchiu.
- Lu picciutteddu allura chi fa? si jinchi la chianta di la manu di cìnniri fridda, cci metti supra un còcciu di focu e si nni va.
Oh! (dici lu vecchiu; e si duna 'na manacciata 'n testa); ed eu cu tutta la mè 'spirienza e tant'anni chi campu, nun sapia affattivu sta cosa;
Cchiù si campa e cchiù si sapi.-
E di ddocu, sta palora arristau pri muttu.

--------------------------------------

                                            Ritorna da dove sei venuto
                                                                
                              Cronologia e Storia